Blestemul marii-Shea Ernshaw: Recenzie

Titlu original: The Wicked Deep

Aparitie: mai 2019

Colectie: Leda Edge fantasy

Editura: Leda Edge

PREZENTARE:

Cu doua sute de ani in urma, trei surori au fost condamnate la moarte pentru vrajitorie. Cu pietre legate de glezne, fetele au fost aruncate in ocean si lasate sa se inece. Acum, in fiecare vara, Marguerite, Aurora si Hazel Swan se intorc in oras si ucid fara mila. An de an, trei baieti isi gasesc pieirea in adancuri, atrasi de farmecul ravasitor al misterioaselor surori.

Penny Talbot locuieste impreuna cu mama ei pe o insula din apropiere de Sparrow si are in grija batranul far. In mod surprinzator, adolescenta cuminte si retrasa stie o multime de lucruri despre napasta care s-a abatut asupra micii asezari in urma cu doua secole si a descoperit chiar si metoda prin care Marguerite, Aurora si Hazel pot fi oprite.

Totul se complica atunci cand in orasul blestemat soseste ca din intamplare Bo Carter, un tanar fermecator, dar plin de secrete, pe care insa nu e gata sa le dezvaluie. Incetul cu incetul, baiatul va cadea in mrejele surorilor Swan, iar Penny va fi silita sa faca o alegere cumplita: sa se salveze sau sa il salveze pe Bo?

RECENZIE:

M-am indragostit de cartea asta cu totul. Coperta, continut, totul arata bine si ma face sa o iubesc la nebunie. Are o idee originala, iar suspansul efectiv te dispera. Singurul lucru minus pe care i l-am gasit a fost inceputul. Mi s-a parut putin cam plictisitor, habar nu am de ce caci este elementar pentru a intra in actiune, dar am continuat cartea pentru ca m-a incantat ideea si eram foarte curioasa sa vad ce se intampla.

Acum doua sute de ani, trei surori atragatoare au fost ucise in oraselul Sparrow pentru ca oamenii credeau ca sunt vrajitoare, si tind sa cred ca totul a pornit de la sotiile geloase si de la barbatii respinsi de ele. An de an, in fiecare vara fantomele lor canta din adancul marii, chemand trei tinere sa se balaceasca pentru a le fura corpurile si a putea pasi pe uscat. Si tot an de an, trei nefericiti isi gasesc pieirea in valurile marii, chemati de frumoasele fete.

Exact cand vanatoarea lor este aproape de a incepe, in Sparrow soseste Bo, un tanar plin de secrete si o cunoaste pe Penny, personajul principal, cu la fel de multe secrete. Cei doi leaga o prietenie ciudatica, caci Penny se hotaraste sa il tina cat mai departe de atragatoarele surori Swan care au pus ochii pe el.

Povestea e mult mai complicata de atat, si cu fiecare pagina citita imi puneam mainile in cap si-mi spuneam: la asta chiar nu ma asteptam. M-a socat atat de tare, m-a facut sa plang si sa strang din buze la final, caci nu s-a terminat absolut deloc cum imi doream. Am ramas cu un gol, la fel ca Bo si cea pe care o iubea. Un sentiment de goliciune si amaraciune care m-a facut sa zic ca nu asta trebuia sa se intample, ca autoarea a fost mult prea cruda si ca poate exista o alta alternativa.

Blestemul marii este dovada vie ca un happy ending nu e mereu asa cum ne-am asteptat si ceea ce ne doream.