Fericiti pentru totdeauna?-Taylor Jenkins Reid: Recenzie

Titlu original: After I Do

Aparitie: noiembrie 2017

Colectie: LedaEdge romance

Editura: LedaEdge

PREZENTARE:

Cand mariajul lui Lauren si al lui Ryan ajunge intr-un punct critic, cei doi se gandesc la un plan neconventional: hotarasc sa se desparta pentru un an, in speranta de a se indragosti apoi din nou. Un an, o singura regula: nu au voie sa ia legatura unul cu altul. In afara de asta, totul este permis. Lauren porneste intr-o calatorie de autocunoastere, descoperind ca prietenii si familia au propriile idei despre casatorie. Aceste pareri, alaturi de procesul ei de vindecare si provocarile vietii fara Ryan, ii schimba conceptiile despre monogamie si casatorie. Ea incepe sa se intrebe: cand ai parte de iubire fara fidelitate si devotament fara casnicie – cand iubirea si dorinta nu mai sunt legate –, ce apreciezi? Pentru ce esti dispus sa lupti?

O poveste de dragoste despre ceea ce se intampla cand iubirea dispare. Despre a ramane indragostit, a te agata de iubire, a renunta la ea si a i te incredinta cu toata fiinta ta. Si, mai presus de toate, este povestea unui cuplu prins in vechiul joc si cautand un nou drum spre fericirea pentru totdeauna.

RECENZIE:

Cand a aparut cartea si i-am citit descrierea, am stiut din start ca nu o voi citi, pentru ca nu-i deloc genul meu. Nici macar in perioada cand citeam romance in prostie nu as fi citit-o. Dar o provocare, este o provocare oricum a-i privi-o.

Lauren si Ryan se cunosc in facultate, se indragostesc si simt ca si-au gasit sufletul pereche. Unsprezece ani mai tarziu, dupa sase ani de mariaj, casnicia lor scartaie ca naiba si asta m-a facut sa ma intreb daca ei au dormit pe parcursul intregii relatii. Decid sa ia o pauza de un an, fara sa se vada ori intalneasca, si fiecare sa experimteze lucruri noi, cu oameni noi.

Nu pot sa zic ca mi s-a parut o chestie absurda. Pentru unii poate functioneaza, insa mi s-a parut ca au fugit pur si simplu de probleme si le-au ignorat, considerand ca-i mai buna o pauza ca sa reflecte asupra relatiei. In timpul anului cat stau despartiti, isi scriu email-uri pe care le salveaza si, ironic, fiecare si le citeste reciproc, fara a stii asta.

Cartea asta nici nu m-a dat pe spate, dar nici nu mi-a displacut. Imi este indiferenta, si in anumite momente chiar m-a plictisit, iar finalul... intr-un fel m-a dezamagit. Eu, una, aveam cu totul si cu totul altceva in minte.

2.5