Jertfa-Holly Black(Basme Moderne #1): Recenzie

Autor: Holly Black

Titlu original: Tithe

Colectie: Biblioteca RAO

Aparitie: Mai 2009

Editura: RAO

PREZENTARE:

Kaye, in varsta de saisprezece ani, traieste o viata de nomad modern. Apriga si independenta, ea calatoreste din oras in oras cu trupa de rock a mamei sale pana cand un atac neasteptat o forteaza sa se intoarca in orasul copilariei. Acolo, intr-un cartier muncitoresc din New Jersey, Kaye descopera ca este un pion fara voie intr-o lupta milenara pentru putere intre doua regate ale zanelor. O lupta care ar putea foarte bine sa o coste viata.

RECENZIE:

Probabil din cauza ca nu sunt fana a seriei Amurg n-am iubit cartea. Insa mi-a placut. Dar o gasesc inferioara seriei Fapturile vazduhului, din nefericire. Am simtit ca i-a lipsit acel ceva ce m-a facut sa ma indragostesc de Printul nemilos.

Povestea o are in prim plan pe Kaye, o adolescenta libertina ce a renuntat la scoala din cauza mutarilor dese si care nu nu si-a cunoscut niciodata tatal. Singurul lucru pe care il stie despre el este ca are gene de asiatic, gene pe acre le-a primit si ea.

Kaye a fost perceputa mai mereu drept ciudata doar pentru ca cei din jurul ei isi inchipuiau ca ea inventeaza prieteni imaginari cu acre sa vorbeasca. Complet eronat, caci Kaye a putut sa vada din totdeauna zanele care desi par bune, te pot injunghia in spate in orice moment. Asta imi place la Holly Black, ca nu ascunde rautatea zanelor dupa deget si le evidentiaza exact asa cum sunt ele cu adevarate. Rautacioase, parsive, interesate doar de binele propriu... parca incep sa descriu si rasa umana, este? Numa ca noi oamenii suntem putin mai inofensivi si inca mai avem o urma de bunatate. Zanele lui Holly Black sunt departe de a fi bune. Chiar si cele luminoase, frumoase de ar pica si ingerii din Rai, au o inima neagra si vascoasa, iar Kaye descopera asta pe propria piele.

Insa descopera si ca unele zane inca mai au o sansa sa se schimbe atunci cand ii salveaza viata lui Roiben, un cavaler fae intunecat cu par alb ca argintul. Cei doi dezvolta o oarecare atractie unul fata de celalalt, oferind povestii ceva piper pe langa sare. Lumea zanelor, pe cat este de frumoasa, pe atat este de periculoasa si intunecoasa.

Kaye ne invata sa nu judecam niciodata o carte dupa coperta, caci in spatele acelei imagini incantatoare, se poate ascunde ceva la care nu te-ai putea astepta niciodata.

Cartile de genul imi aduc un anume sentiment de bucurie ca zanele nu exista... sau poate ca da, iar ele stau ascunse dupa frunze sau sub pamant, asteptand momentul propice sa ne inhate si sa ne vrajeasca numai asa cum stiu ele.

RAITING