Mai fierbinte ca focul-Jennifer L. Armentrout(Apocalipsa elementelor #1): Recenzie

Titlu original: White Hot Kiss

Aparitie: mai 2019

Editura: Litera

PREZENTARE:

Layla, in varsta de 17 ani, si-ar dori sa fie o fata ca oricare alta - sa mearga la liceu si sa-si dea intalnire cu Zayne cel superb, de care e indragostita de cand se stie. Pe jumatate demon, pe jumatate gargui, Layla poate insa ucide printr-un singur sarut pe oricine are un suflet, inclusiv pe Zayne, iar asta inseamna sa ascunda fata de cei dragi latura ei dem onica. Mai mult, abilitatile unice pe care le are, o picatura din sangele sau si o carte misterioasa sunt elementele-cheie care ar ajuta demonii sa iasa la suprafata si sa provoace sfarsitul lumii.

RECENZIE:

Desi am cartea in biblioteca de cand a aparut, am tot amanat-o iar si iar, fara niciun motiv plauzibil. Acum regret ca n-am citit-o mai devreme, caci mi-a placut la nebunie.

Amuzanta si pur si simplu delicioasa, Mai fierbinte ca focul spune povestea Laylei, o adolescenta de 17 ani, prinsa intre doua lumi ,,magice" din pricina parintilor ei. Jumatate Gardian(ce au forma de gargui) si jumatate Demon, Layla nu si-a cunoscut niciodata parintii adevarati si a crescut in sansul Gardienilor, care au invatat-o sa-si deteste latura demonica.

Atunci cand il intalneste pe Roth, un demon superior cu un sarm fantastic, ce se tine dupa ea peste tot, Layla descopera o noua perspectiva a celor doua lumi din care provine.

Mi-a placut la nebunie sarmul lui Roth, si de multe ori, dialogurile dintre el si Layla m-au facut sa izbucnesc in ras, chiar si cand situatia nu parea deloc roz.

Roth are ceva aparte, iar sentimentele lui pentru Layla, desi nu le percepem din perspectiva lui, il dau de gol in privinta a ceea ce simte pentru ea. Layla nu e doar o ispita pentru el. Este mult mai mult, iar Roth descopera asta, platind un pret pe care nu mi-as fi dorit nici eu, si nici Layla sa-l plateasca vreodata.

In ciuda faptului ca Layla creste insemnand demoni ce sunt mai apoi trimisi in Iad de catre gardieni, aparitia lui Roth in viata ei ii deschide ochii in privinta celor doua specii din care face parte.

Am apreciat ca autoarea a ales sa demonteze proverbele despre bine si rau, caci in ciuda faptului ca Dracu-i negru, nu poate fi chiar asa rau pe cat pare. Aparentele inseala, iar personajele ne-o demonstreaza cu tarie, indiferent de specia din care provine fiecare.

RAITING: