Orice inima e o poarta-Seanan McGuire(Copii in deriva #1): Recenzie

Autor: Seanan McGuire

Nume original: Every Heart a Doorway

Aparitie: martie 2019

Editura: Leda Edge

PREZENTARE:

Alunecând prin umbrele de sub pat, pășind printr-un șifonier sau rostogolindu-se printr-o vizuină de iepure, copiii au știut dintotdeauna să călătorească în lumi magice. Dar ce se întâmplă când aceștia se întorc și nu se mai pot adapta la lumea reală, iar familiile nu-i acceptă schimbați? Nancy a nimerit odată într-un tărâm magic, dar acum s-a întors. Iar lucrurile pe care le-a experimentat… pot schimba radical o persoană. Copiii din grija domnișoarei West înțeleg mult prea bine acest lucru. Și cu toții încearcă să găsească o modalitate de a se întoarce în propriile lumi fantastice. 

Însă sosirea lui Nancy la cămin marchează o schimbare. Întunericul pândește la fiecare pas, iar când tragedia lovește din plin, depinde de Nancy și de noii ei colegi de școală să rezolve misterul. Cu orice preț.

RECENZIE:

Cand am decis sa citesc cartea, m-am asteptat sa dau peste un grup animat de copii, care calatoresc prin usi spre alte taramuri in cele aproape 200 de pagini, insa, am dat peste adolescenti care locuiesc intr-un fel de sanatoriu, special creat pentru copiii care isi descoperesc usa si se intorc de acolo complet schimbati, si in ciuda acestui lucru, isi doresc sa se intoarca inapoi, cu mici exceptii poate.

Usa mea m-ar fi dus spre un taram condus de pisici, evident, copaci din vata de zahar, rauri din jeleu si nori plamaditi cu aroma de inghetata cu lamaie. Asta doar daca nu mi-ar fi frica de moarte daca as descoperi o usa care sa duca cine stie unde. Probabil as fi ignorat-o cu desavarsire, desi copiii din carte exact asta n-au facut.

Autoarea foloseste niste denumiri ciudatele pentru a plasa taramurile, denumiri pe care deja le-am uitat, desi ele poate sunt chiar importante pentru serie.

Personajul principal pare a fi Nancy, o adolescenta care a trait intr-o lume a mortilor, a invatat sa fie o statuie umana si isi doreste cu ardoare sa se intoarca inapoi, alaturi de Lordul Mortilor care cica o asteapta. Ajunsa la acest sanatoriu, cam toti ii spun ca este imposibil, caci unele usi se deschid doar o singura data in viata si ca odata taramul parasit, nu te mai poti intoarce niciodata acolo. Insa, odata cu aparitia lui Nancy la scoala, o serie de crime baga in sperieti adolescentii, si aici a fost momentul cand a inceput sa imi placa povestea putin mai mult. Parca odata cu aceste crime odioase ce au o oarecare legatura intre ele, povestea capata un alt farmec. Ma intreb daca imi trebuie un psiholog, caci crimele le-am gasit cu adevarat satisfacatoare si parca imi doream sa mai moara cativa. Criminalul a fost unul oarecum surprinzator, la fel ca si sfarsitul cartii de altfel. Ma asteptam ca vreo poarta sa fie deschisa pe undeva, si un locuitor al acelei lumi sa comita acele crime odioase. Ajunsesem chiar sa ma intreb daca nu cumva Stapanul Mortilor al lui Nancy se face vinovat de asa ceva.

Lasand la oparte criminalul, cartea are si cateva lipsuri care m-au nemultumit si surprins totodata. Pentru inceput, cartea este extrem de scurta, avand undeva la 170 de pagini, cu actiunea putin cam grabita pewntru gustul meu si subiectul cartii, insa compenseaza oarecum hartia foarte groasa folosita la tiparirea cartilor. A fost o surpriza nasteptata. Revenind la continut, ceea ce m-a deranjat de la inceput pana la sfarsit a fost comportamentul si gandurile lui Nancy. Isi doreste intr-o mare disperare si m-a disperat si pe mine cu lumea asta a ei a mortilor unde vrea sa se intoarca si pe care o considera acasa. Nu reusesc sa inteleg asta, cand mie imi e frica de mor sa trec si pe langa cimitir in plina zi.

Nu-i o carte rea, si pare ceva diferit pe langa ceea ce am citit pana acum, insa, repet, actiunea mult prea grabita. Probabil autoarea vrea sa ne ofere ce e mai bun si fantastic in volumele urmatoare, pe care nu imi ramane de decat sa le astept nerabdatoare.

RAITING