Totul se termina cu noi-Colleen Hoover: Recenzie

Autor: Colleen Hoover

Aparitie: decembrie 2018

Editura: Epica

PREZENTARE:

Uneori, cei care te iubesc te ranesc cel mai tare. Lily Bloom nu a avut intotdeauna o viata usoara, dar asta nu a oprit-o niciodata sa munceasca din greu pentru a-si indeplini telurile. A evoluat foarte mult: a absolvit liceul, s-a mutat la Boston si si-a inceput propria afacere. Cand Lily il cunoaste pe Ryle Kincaid, un chipes neurochirurg, se simte imediat foarte atrasa de el si viata i se schimba brusc.

Ryle este un tip hotarat, incapatanat si poate chiar putin arogant. Este, de asemenea, sensibil, destept si foarte atras de Lily. In plus, arata dumnezeieste in uniforma de medic. Lily nu si-l poate scoate din minte. Insa el respinge categoric ideea de a avea o relatie serioasa si de lunga durata. Chiar si atunci cand Lily pare sa devina exceptia de la aceasta regula, ea tot vrea sa afle motivul care l-a facut sa nu-si doreasca decat aventuri de o noapte. Pe masura ce intrebarile legate de noua ei relatie o coplesesc, apar si gandurile cu privire la Atlas Corrigan, prima ei iubire, cu care a avut o legatura deosebita. Atunci cand Atlas reapare brusc in viata lui Lily, tot ce a cladit impreuna cu Ryle ameninta sa se destrame.

RECENZIE:

Am terminat-o pe la 2 si ceva dimineata si mi-am zis: culca-te si revi maine asupra ei, cand ai creierul odihnit si nu se mai afla sub influenta cartii si poate iti schimbi parerea miraculos.

Surpriza, parerea nu mi-am schimbat, ci din contra, mi s-a solidificat(alt cuvant nu gasesc) in privinta cartii. E asa, o relatie ciudata de ura si iubire intre mine si cartea in sine. Probabil va e greu sa ma credeti, dar pe mine nu m-a impresionat asa de mult subiectul abordat de autoare si hai sa va spun si de ce.

POSIBIL SPOILER

Lily a crescut intr-o familie cu un tata abuziv, ce aproape ca transformase asta in sport extrem. Maica-sa, intr-un mod ciudat, se complacea in situatia in care era, si accepta bataile, in ciuda faptului ca Lily era cea care suferea cel mai tare pe dinauntru.

Cand il cunoastepe Ryle, nu l-am inghitit de la bun inceput, se simte atrasa de el, si curand ajung impreuna. Numai, aparitia lui Atlas in prezentul idilei ei, declanseaza ceva in Ryle care o zguduie complet.

Povestea lui Atlas mi-a sfasiat inima, si citeam cu ochii in lacrimi pasajele in care Lily isi amintea despre trecutul lor. Drept sa va spun, Atlas e genul de baiat pe care m-as bucura sa il intalnesc in viata reala. Cine are un Atlas acasa, este foarte, foarte norocoasa.

Despre Lily, nu pot sa zic decat ca mi s-a parut extrem de imatura. Cu greu am inghitit-o, caci actiunile ei ma faceau sa vreau sa ii ard vreo doua palme si sa ii spun: trezeste-te, femeie!

Finalul... o, pe el l-am savurat, si parca m-a facut sa ii mai sterg lui Lily din punctele negre pe care i le oferisem. Desi am primit un spoiler legat de final(neintentionat, desigur), ma bucur ca nu a fost adevarat.

Cartea nu mi s-a parut deloc geniala, si daca ar fi sa o recomand, as face-o doar, si doar pentru povestea trista a lui Atlas.

A fost cartea lunii a altor persoane, dar pentru mine, cu siguranta nu o sa fie cartea lunii.

RAITING